Sai ca cure u munnu unne cchiu biersi
ri su rucizzi u Parnaso ruffiano,
e cu viru, cunnito ammogghiu ntra li versi
i chiu schivi allittannu ha persuasu.
Accussì au picciriddu malatu remu aspersi
ri suavi liquora l'urlu ru vaso:
amaru succu, ingannatu, iddu vivi
e r'ungannu suo a vita ricivi.
Tu, compare Alfonso, ca ritogli
au furor ri furtuna e guidi nnu portu
mia peregrino erranti, e fra i scugghiuna
e tra l'unni agitato e assorto
chissi mie carte nna lieta frunti accuogghi,
cha quasi in vutu io benedette ti porto.
Fursi un ghiornu sarà ca a pinna presaga
usi scrivere ri tia chiddu ch'ora accenna.
Nessun commento:
Posta un commento